• Home
  • /
  • Blog
  • /
  • Numerele de casă în Timișoara – o istorie
Numerele de casă în Timișoara – o istorie

Numerele de casă în Timișoara – o istorie

Aici este o istorie încă insuficient cunoscută. Introducerea cărţii funciare după anul 1780 aduce în prim plan un număr cadastral, un număr topo şi un număr de casă, după modelul: l/!/l. Cum însă aceste planuri cadastrale se modifică, iar doar unele dintre acestea se mai află la

Timişoara, în diverse instituţii sau fonduri private – greu accesibile chiar pentru iui cercetător cunoscut – este aproape imposibil de suprapus toate datele acestora. Din cunoştinţele actuale apreciez că au fost mai multe cadastre diferite. Primul cadastru – necunoscut încă – începea probabil din 1780, al doilea din prima treime a secolului al XlX-lea, al treilea după 1870- 1880, apoi cadastrul românesc de după 1918. Azi este folosită ridicarea Sarmeş sau Sarmeşiu, făcută la începutul celui de-al doliea război mondial şi încheiată în 1946. Chiar dacă ar fi toate într-uri singur loc, tot ar trebui câteva luni de studiu pentru unificarea tuturor datelor pentru fiecare clădire în parte.

Aceeaşi clădire a avut numere diferite, chiar cadastrale, topo şi nr. de casă. Unele clădiri au fost dărâmate, iar cele ridicate pe acel loc aveau fie numerele vechi, fie primeau un alt număr.

Apreciez că aducerea la un loc a tuturor acestor registre cadastrale, transliterarea, traducerea ( din germană şi maghiară) şi publicarea lor ar face posibilă cunoaşterea exactă a realităţilor istorice.

Un alt impediment în cunoaşterea numerelor pe care le-au purtat clădirilor îl constituie faptul că până la 1918 actualul număr 13 de pe stradă era 1, iar nr. 24 de azi era 2. Numerotarea s-a făcut pe clădirile existente ce aveau şi intrarea pe această stradă. Au fost exceptate clădirile ce existau aici, dar aveau intrarea sau intrarea principală pe altă stradă. Unele clădiri cu faţada pe altă stradă au avut şi număr de casă pe strada Eugeniu de Savoya. După 1918 se schimbă numerotarea caselor cu exemplul deja citat.

Un fapt care complică situaţia – şi aşa nu uşoară a identificărilor numerelor de case rezultă din însemnările Registrului Comerţului, unde se consemnează aceste schimbări dar de la caz la caz, şi nu pe ansamblul străzii sau al cartierului. In primăvara anului 1941, casa cu nr. 5 devine casa cu nr. 9, ceea ce înseamnă că trebuie făcută o cercetare temeinică şi aducerea tuturor proprietarilor şi a firmelor sub noul număr. Faptul nu este nicidecum uşor şi poate încă crea multe confuzii, întrucât lipsesc deciziile administrative şi consemnările din cadastru.

Câteva exemple. In anul 1947, strada începea dinspre Lenau spre Mărăşeşti, în 1959 din Mărăşeşti spre Popa Şapcă, în 1966 la fel. Nici hărţile detaliate ale Timişoarei nu specifică din care parte începe numărătoarea caselor.

Toate aceste situaţii ce nu pot fi încă corelate şi desluşite ne obligă să fim extrem de precauţi în anumite informaţii despre terenuri, clădiri, proprietari, firme, etc. din fiecare clădire în parte. Aşa încât informaţiile ce urmează sunt doar parţiale şi supuse unor corecturi ulterioare.

Ioan Hațegan, 300 de ani de la eliberarea Timișoarei, Editura Ariergarda

Back to Top