În așteptarea Poetului

În așteptarea Poetului

Vă oferim din partea Arthouse Lucrezia poemul unui mare poet român contemporan pe care ni-l dorim în Timișoara, găzduit la noi. Așadar

”apocalipsa vine la pachet,
azi ai noroc, dar mâine nu se ştie.
ecranu-i bosumflat ca o piftie
sub care carnea noastră moare-ncet.

suntem copiii unor vremuri mici.
reptilele se-mbracă la armani.
în limuzine huzuresc arici
şi-n parlament se-nfruntă şobolanii.
tu zici că vezi ce rău te umileşte,
eu văd chiar răul care face rău.
în dosul blocului, eternul peşte
stă să devină dumnezeul tău.
prietene, aici e răul pur.
mai pur ca priza ta de heroină,
într-un iatac, iubita ta virgină
se scaldă în păcat şi în huzur.
atenţie: la zece seara cine
se-ncumetă să iasă e pierdut:
sub luna sumbră şerpuiesc, haine,
năpârci cu chip uman de împrumut,
gunoaiele dorm duse, iar pe ele
răsar precum nişte apostoli beţi
borfaşi cu ciocuri negre de ereţi,
la care se închină cucuvele,

în timp ce la o stradă depărtare,
vinul se bea din cupe de argint
şi nimeni nu aude cum se moare
în lumea celor care beau absint.”
poate de asta am venit pe lume:
să leg văzutele de nevăzut,
sunt martorul tăcut şi fără nume
ce vede viitorul în trecut.
tu zici că ştii ce rău te umileşte,
eu ştiu chiar răul care face rău.
de asta nici chiar bunul dumnezeu
nu vrea să mai vorbească româneşte.”

Ioan Es Pop, Unelte de dormit

Back to Top